_____Am gasit ceva pe net si nu putea decat sa las un simplu link cu speranta ca o sa dea cineva click pe el , asa ca am decis sa las si link (ultima postare :P :D) si sa si postez acest documentar interesant despre stiinta si tehnologia din Star Trek , o posibila abordare din viitor.
_____Putine au fost creatiile science fiction care au inspirat atat de multi oameni de stiinta precum Star Trek. Ideile creatorului universului Enterprise, Gene Roddenberry, au pus semne de intrebare si au trezit sperante in sufletele celor care au avut curajul sa deschida ochii spre viitor. La nici jumatate de secol de la aparitia primului film Star Trek, multe dintre asa-zisele lui dispozitive SF au vazut lumina zilei. Omenirea se pregateste acum sa intampine fizica imposibilului: teleportarea, androizii, fazerele sau calatoriile in timp. Doar cateva dintre aceste idei vor ramane de-a pururea in science fiction, pentru ca cercetatorii au facut mari progrese in a transfera in realitate universul imaginat de Roddenberry.
_____„Atunci cand un distins dar mai in varsta om de stiinta spune ca ceva este posibil, are aproape sigur dreptate. Cand sustine ca ceva e imposibil, probabil ca greseste” , spunea scriitorul de science fiction Arthur C. Clarke, care mai credea ca „Singura modalitate de a descoperi limitele posibilului, este sa te aventurezi putin dincolo de ele, in imposibil”. Din acest punct de vedere, aventurile navetei Enterprise au revolutionat pur si simplu cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea, spune Alexandru Mironov, cel care ne „aducea” la televiziunea publica, la fiecare sfarsit de saptamana cate un episod din „Star Trek: Generatia urmatoare” („Star Trek: The Next Generation”). Scriitorul caracterizeaza serialul drept unul „vizionar”, pentru ca multe dintre tehnologiile imaginate de Gene Roddenberry, cum ar fi ecranele touch-screen, celularele sau dischetele, au devenit realitate. Lui Alexandru Mironov ii da dreptate insusi Leonard Nimoy, actorul care i-a dat viata lui Spock in primele filme Star Trek:
_____„In urma cu 30 de ani, spune scriitorul Alexandru Mironov, Star Trek era 3-4% stiinta si restul imaginatie. Acum, este 40% stiinta si 60% imaginatie, iar nu peste mult timp raportul va fi 80% - 20%”. Fascinat de Universul Star Trek este si Florin Mingireanu, un tanar cercetator intr-ale tehnologiei spatiale. In timpul in care studia astronomia si fizica la Universitatea de Stat din Louisiana, SUA, dar si dupa, a avut mai multe proiecte in colaborare cu NASA si cu Agentia Spatiala Europeana. Spre deosebire de multi alti tineri cu o asemenea capacitate intelectuala, a ales sa se intoarca in tara si se ocupa acum, in cadrul Agentiei noastre Spatiale, de micromotoare racheta si de noi tehnologii de propulsie. Dupa parerea lui, stiinta traverseaza un moment de referinta, asa ca „trebuie sa ne pastram mintea libera pentru a putea interpreta in folosul umanitatii experimentele”.
_____Si mai increzator in viitor este cercetatorul american Michio Kaku, specialist in fizica teoretica si teoria corzilor. In cartea sa „Fizica imposibilului: o explorare stiintifica a lumii fazerelor, campurilor de forta, teleportarii si calatoriilor in timp” („Physics of the Impossible: A Scientific Exploration into the World of Phasers, Force Fields, Teleportation, and Time Travel”), fizicianul imparte „imposibilitatile” in trei clase. Prima dintre ele include navele spatiale intergalactice, teleportarea, scuturile, fazerele si robotii, adica dispozitivele care, dupa parerea lui, vor putea fi realizate cel tarziu in secolul viitor. Cea de-a doua clasa reuneste ideile care stau la limita cunostintelor noastre despre fizica, si care ar necesita mii, poate chiar milioane de ani pentru a se concretiza. Michio Kaku enumera aici: calatoriile cu viteze superluminice, intoarcerile in timp si universurile paralele. Ultima dintre categorii strange laolalta ideile care ar trebui sa schimbe radical conceptiile noastre despre fizica si univers pentru a putea fi aplicate. Kaku include in ea dispozitivele tip perpetuum mobile si cele care ne-ar putea spune cu exactitate viitorul.
_____Putine au fost creatiile science fiction care au inspirat atat de multi oameni de stiinta precum Star Trek. Ideile creatorului universului Enterprise, Gene Roddenberry, au pus semne de intrebare si au trezit sperante in sufletele celor care au avut curajul sa deschida ochii spre viitor. La nici jumatate de secol de la aparitia primului film Star Trek, multe dintre asa-zisele lui dispozitive SF au vazut lumina zilei. Omenirea se pregateste acum sa intampine fizica imposibilului: teleportarea, androizii, fazerele sau calatoriile in timp. Doar cateva dintre aceste idei vor ramane de-a pururea in science fiction, pentru ca cercetatorii au facut mari progrese in a transfera in realitate universul imaginat de Roddenberry.
_____„Atunci cand un distins dar mai in varsta om de stiinta spune ca ceva este posibil, are aproape sigur dreptate. Cand sustine ca ceva e imposibil, probabil ca greseste” , spunea scriitorul de science fiction Arthur C. Clarke, care mai credea ca „Singura modalitate de a descoperi limitele posibilului, este sa te aventurezi putin dincolo de ele, in imposibil”. Din acest punct de vedere, aventurile navetei Enterprise au revolutionat pur si simplu cea de-a doua jumatate a secolului al XX-lea, spune Alexandru Mironov, cel care ne „aducea” la televiziunea publica, la fiecare sfarsit de saptamana cate un episod din „Star Trek: Generatia urmatoare” („Star Trek: The Next Generation”). Scriitorul caracterizeaza serialul drept unul „vizionar”, pentru ca multe dintre tehnologiile imaginate de Gene Roddenberry, cum ar fi ecranele touch-screen, celularele sau dischetele, au devenit realitate. Lui Alexandru Mironov ii da dreptate insusi Leonard Nimoy, actorul care i-a dat viata lui Spock in primele filme Star Trek:
_____„In urma cu 30 de ani, spune scriitorul Alexandru Mironov, Star Trek era 3-4% stiinta si restul imaginatie. Acum, este 40% stiinta si 60% imaginatie, iar nu peste mult timp raportul va fi 80% - 20%”. Fascinat de Universul Star Trek este si Florin Mingireanu, un tanar cercetator intr-ale tehnologiei spatiale. In timpul in care studia astronomia si fizica la Universitatea de Stat din Louisiana, SUA, dar si dupa, a avut mai multe proiecte in colaborare cu NASA si cu Agentia Spatiala Europeana. Spre deosebire de multi alti tineri cu o asemenea capacitate intelectuala, a ales sa se intoarca in tara si se ocupa acum, in cadrul Agentiei noastre Spatiale, de micromotoare racheta si de noi tehnologii de propulsie. Dupa parerea lui, stiinta traverseaza un moment de referinta, asa ca „trebuie sa ne pastram mintea libera pentru a putea interpreta in folosul umanitatii experimentele”.
_____Si mai increzator in viitor este cercetatorul american Michio Kaku, specialist in fizica teoretica si teoria corzilor. In cartea sa „Fizica imposibilului: o explorare stiintifica a lumii fazerelor, campurilor de forta, teleportarii si calatoriilor in timp” („Physics of the Impossible: A Scientific Exploration into the World of Phasers, Force Fields, Teleportation, and Time Travel”), fizicianul imparte „imposibilitatile” in trei clase. Prima dintre ele include navele spatiale intergalactice, teleportarea, scuturile, fazerele si robotii, adica dispozitivele care, dupa parerea lui, vor putea fi realizate cel tarziu in secolul viitor. Cea de-a doua clasa reuneste ideile care stau la limita cunostintelor noastre despre fizica, si care ar necesita mii, poate chiar milioane de ani pentru a se concretiza. Michio Kaku enumera aici: calatoriile cu viteze superluminice, intoarcerile in timp si universurile paralele. Ultima dintre categorii strange laolalta ideile care ar trebui sa schimbe radical conceptiile noastre despre fizica si univers pentru a putea fi aplicate. Kaku include in ea dispozitivele tip perpetuum mobile si cele care ne-ar putea spune cu exactitate viitorul.
Trimiteți un comentariu